Drumul spre mine însămi

Bine v-am regăsit!

Pauza de la ultimul articol postat a fost cu un scop și anume: pentru a mă (re)găsi. În ultimele luni am simțit nevoia de a mă îndepărta de anumite activități și de a-mi îndrepta energia unde am simțit că am de lucru. Am simțit o chemare spre a mă cunoaște mai bine, spre a înțelege de ce acționez într-un anumit fel, de ce gândesc așa cum o fac, care sunt substraturile unor probleme, și spre a lucra la dezvoltarea mea personală. Așa cum am mai menționat în articolele precedente, am început să mă cizelez și cu ajutorul unei persoane specializate în acest domeniu, care are un rol important în tot acest proces. Deși am mai precizat rolul unei astfel de persoane în viața noastră, am să mă repet, pentru că vă poate schimba viața în bine cum nici nu vă închipuiți.

Desigur, nu a fost așa de ușor precum mi-e să scriu aceste rânduri, dar mă bucur de parcursul vieții mele din ultimele luni. Pentru a reuși să te cunoști, pentru a reuși să schimbi ceva la tine, este nevoie de multă muncă personală, ambiție, dorință și foarte multă perseverență. Am căutat cărți care să mă ajute să mă cunosc mai bine, am stat eu cu mine mai mult, am ascultat diverse podcasturi, am făcut exerciții, chestionare, toate cu scopul mai sus menționat. Desigur, nu pot să afirm că mă cunosc deplin și că nu mai am de lucrat, pentru că îmi doresc să mă dezvolt toată viața. Cu cât te adâncești în cunoașterea de sine, cu atât realizezi cât de mult ai de lucru, dar este un drum palpitant, cu urcușuri și coborâșuri, cu lacrimi de fericire și, uneori, de neputință, dar merită.

• Ce pot să spun despre această perioadă? Ce văd schimbat la mine?

Cel mai important este faptul că mi-am găsit echilibrul și liniștea. Sunt mai împăcată cu mine și văd totul mult mai pozitiv. Am observat cât de important e calmul și liniștea în momentul în care ai de luat decizii, de la cele mai mici, la cele importante. Viața este mult mai frumoasă când te bucuri de orice lucru mic, când îți dai timp să privești în jur, să descoperi.

Iar când lucrurile încep să se schimbe în interiorul tău, lucrurile încep să se schimbe și în exterior.

Au fost mai mulți apropiați care m-au întrebat ce am schimbat la mine pentru că sunt mult mai liniștită și am o stare de bine care e molipsitoare. Unul din cele mai importante aspecte pe care le-am învățat și pe care încerc să-l pun în practică este comunicarea: comunicarea cu mine, comunicarea cu cei din jurul meu.

La începutul articolului am menționat că pentru acest proces a trebuit să mă îndepărtez puțin de tot, astfel încât am putut să observ cât de importantă este comunicarea în orice domeniu, de la comunicarea cu familia, cu cei cu care trăiești zi de zi, la comunicarea între colegi, la lucru, la antrenament, și oriunde am mai fi.

Comunicarea: un simplu cuvânt, care schimbă atât de mult…cred că majoritatea sunteți de acord cu mine. În momentul în care comunicăm deschis, în momentul în care încercăm să rezolvăm orice mic impediment printr-o comunicare ”sănătoasă”, imposibil să nu avem o viață mai liniștită. Desigur, nu este ușor, pentru că uneori, pentru a putea comunica deschis, trebuie să îți dai voie să fii vulnerabil în fața celuilalt, aspect care nu ne este comod. Vulnerabilitatea nu este o slăbiciune, din contră, faptul că îți dai voie să fii vulnerabil, este un punct forte, este un act de curaj.

Cred că fiecare dintre noi are nevoie de astfel de perioade de regăsire. Datorită ritmului foarte alert în care ne desfășurăm fiecare zi, datorită informațiilor care inevitabil ajung la noi în cantitate foarte mare, cu timpul, putem să simțim că nu suntem noi, că nu ne regăsim, moment în care o pauză, un respiro, este foarte binevenit.